Implementarea scenariilor în faza A a proiectului Empowering Spatial Thinking of Students with Visual Impairment 2016-1-EL01-KA201-023731
Instituțiile organizatoare- Casa Corpului Didactic Cluj – CCDCluj,
Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj– Napoca
Coordonatorul activității de
implementare- Popescu Mihaela, Boca Alina
Observatorul implementării scenariilor - Herman Pompilia
Au fost implementate două scenarii didactice.
Titlul primului scenariu didactic implementat - Culoarea și percepția spațiului pictural
Profesorul care implementează
scenariul- Bodea Elena-Daniela
Obiective generale:
OG1.
Stimularea creativităţii și a unui limbaj inedit de comunicare
artistică prin cunoşterea unor tehnici plastice variate de exprimare artistică
OG2. Stimularea perceperii, înţelegerii
spațiului plastic al unei picturi prin realizarea unor colaje
realizate cu materiale neconvenționale și texturi inedite
OG3. Adaptarea la un sistem inedit și
variat de transpunere tactilă prin utilizarea unor machete transpuse prin
intermediul imprimantei 3D
Activităţile
creativ plastice nu au rolul de a creea
un canon unic de reprezentare tactilă a unei picturi, ci importante sunt
demersurile la care participă elevii cu deficienţe de vedere şi nevăzătorii.
Având
toate aceste opțiuni de lucru, și posibilitatea ca lucarea să fie trecută prin
foarte multe genuri de exprimare artistică desen în relief, transpunere la
imprimantă 3D, transpunere tactilă cu texturi, fac ca fiecare demers să aibă
existență singulară sau să se constituie ca o succesiune, în serie, a aceleiaşi
lucrări. Seria ca și formă de lucru oferă posibilitatea unui alt
”privitor”(elev sau adult cu deficiențe viuzale) să exploreze pentru a ințelege
mai ușor o intenție artistică. Bineînțeles ca mesajul artistic transmis poate
fii altul decât intenția creatorului.
Metodele folosite au fost adecvate nivelului de
înţelegere şi de activizare al elevilor, pentru studiul unei naturi statice în
tehnica desen și pictură care se regăsește în curriculum de studiu la nivel
gimnaial pentru disciplina educație plastică.
Metodele
au fost bine alese astfel încât
conceptele urmărite : elementele de limbaj plastic,
compoziția, raporturi și proporții, distanțe, texturi, plan apropiat, plan îndepărtat,
tipuri și genuri artistice, tehnici plastice, să poată fi transmise şi înţelese
pe toată durata de implementare a scenariului.Metodele
utilizate au permis accesibiliarea pentru nevăzători a perceperii și
înțelegerii unei picturi prin intermediul unor transpuneri tactile.
Profesorul
a realizat materialele didactice cu respectarea următoarelor rigori :
Identificarea
unei lucrări plastice/pictură pentru transpunere, căutarea unor materiale de
lucru: lut sau materiale neconvenționale, confecționarea machetelor ajutătoare,
conceperea unui text descriptiv asupra lucrării propuse spre transpunere. Machetele și desenele în relief ajutătoare
trebuie să respecte căteva reguli cu privire la percepția cât mai eficientă a
compoziției lucrării. Astfel acolo unde unele elemente se suprapun și se văd
doar fragment de obiect ele trebuie redate în totalitate astfel încât să nu
afecteze foarte tare structura compozițională a lucrării originale.Explorarea
desenului în relief ce redă structura compozițională a lucrării se realizează
și cu ajutorul ToolKit-ului.
Culoarea a fost transpusă tactil sub forma unor texturi, percepută însă afectiv, în
urma percepției informațiilor descriptive audio asupra lucrării.
Astfel culoarea a fost înlocuită
cu materiale tactile așezate potrivit cunoscutelor legi compoziționale dar
într-o
formă cât mai expresivă, potrivit unor percepţii proprii, de a reda tactil o
pictură.
Transpunerile tactile au scos pictura din
bidimensionalitate în tridimensionalitate, iar materialele utilizate au
fost dintre cele mai neobişnuite:
sfoară, materiale textile de texturi variate, seminţe, plastic, pastă, ipsos,
aracet, ziare şi hârtii de texturi variate, lemn, lut, etc.
Activitatatea desfășurată în grupuri a permis ca la nivel de clasă să se realizeze mai multe transpuneri, variate ale
aceleași lucrări.
Vizita la muzeu a generat discuții cu privire la:
- abilităţile dobândite de către elevi de identificare şi recunoaştere a lucrărilor prezentate și identificarea în context istoric a lucrării studiate
-posibilitatea ca demersul lor din atelierul școlii să-și găsească locul în muzeu
Fiecare elev are posibilitatea de a-și concepe o descriere audio care să se constiutuie ghid de percepere și înțelegere a variantei de transpunere tactilă la care s-a ajuns.
Toate lucrările realizate vor fi expuse în cadrul unei expoziţii realizate în sala de clasă. Cele mai bune lucrări vor fi prezentate în cadrul diferitelor evenimente desfăşurate la nivel de instituţie.
Cel de-al doilea scenariu didactic implementat - Modalități
de percepere a fenomenelor meteorologice de către
elevii cu deficiență de vedere
Profesorul care implementează
scenariul- Morar
Livia-Gina
Obiective generale:
OG1.
Formarea competențelor transversale prin studierea
orientării spațiale, prin cunoașterea unor rute de deplasare
OG2. Explorarea
zonei ambientale a orașului, a efectelor poluării fonice prin folosirea
tehnologiilor adaptate nevăzătorilor
OG3. Adaptarea la un sistem inedit și
variat de transpunere tactilă prin utilizarea unor machete transpuse prin intermediul
imprimantei 3D
Metodele folosite au fost adecvate nivelului de
înţelegere şi de activizare al elevilor, pentru dezvoltarea unei percepții
personale asupra trăsăturilor climatice din oraș.Prin utilizarea
acestor metode elevii si-au dezvoltat
inițiativa de-a lucra în echipă, de-a se documenta, de-a utiliza
aparatura de cercetare,de-a respecta și proteja natura.
Cu ajutorul tipografiei Braille din cadrul liceului
au fost editate hărți tactile ale
planului orașului Cluj-Napoca.
Cu ajutorul aplicației electronice
Waze elevii s-au deplasat la locul de realizarea al experimentului didactic.
Elevii cu deficiență de vedere au fost informați privind modul de orientare pe harta
tactilă a planului localității, vor identifica principalele artere de
circulație, mijloacele de transport folosite pentru a ajunge la Facultatea de Geografie.
Cu ajutorul cercetătorului științific de la Facultatea de Geografie, elevii au
identificat amplasamentul aparatelor destinate studiului fenomenelor meteorologice,
specificul vremii în oraș, precum și frecvența fenomenelor climatice de risc.
La indicațiile profesorului și a coordonatorului
științific, elevii efectuează:
Ø observații
asupra strălucirii Soarelui: durată, intensitate;
Ø observarea
norilor: gradul de acoperire a cerului cu nori, culoarea acestora, altitudine
la care se află;
Ø observarea
formelor de precipitaţii atmosferice;
Ø stabilirea
direcţiei, intensității și a duratei
vântului - cu ajutorul unei panglici legate de un stâlp.
În urma realizării experimentului elevii au prezentat
următoarele concluzii:
- vremea se
studiază simplu, prin constatare directă asupra aspectelor referitoare la
temperatura aerului, mișcările aerului, gradul de acoperire cu nori a boltei
cerești, alte fenomene meteo.
- vremea se mai studiază pe baza observațiilor
meteorologice și interpretarea statistica
a datelor.
Greu accesibil a fost înțelegerea modului de funcționare al
instrumenteleor folosite în realizarea experimentului deoarece a fost
necesară o descriere amănunțită a instrumentelor utilizate în
determinarea practică.
prof. metodist , Pompilia Herman