Fascinația drumului- repere spațiale în universul
basmului şi Spaţiu şi timp în povestirea în ramă.
Scenarii didactice inovative
implementate în cadrul proiectului VISTE - Empowering Spatial Thinking of Students with Visual Impairment, 2016-1-EL01-KA201-023731
În luna aprilie a anului 2018 la Liceul Special pentru
Deficienţi de Vedere din Cluj-Napoca au fost implementate scenariile didactice
inovative: “Fascinaţia drumului – repere spaţiale în universul basmului” şi
“Spaţiu şi timp în povestirea în ramă”, avându-i ca autori pe domnii profesori Teofil Pintile şi Lucian
Şchiopu, cu consilierea şi suportul partenerilor, Casa Corpului Didactic Cluj
şi în prezenţa observatorului, Liliana Dana Lung, expert în cadrul proiectului.
Beneficiarii au fost două colective de elevi de gimnaziu.
Obiectivele scenariului “Fascinaţia drumului- repere
spaţiale în universul basmului”: identificarea
unor particularități ale basmului (motive, probe, invarianți) prin
intermediul unui material video și al
lecturii unui fragment, realizarea unor
corelaţii între spaţiul ficţional şi cel real, prin explorarea unor modele
elaborate cu ajutorul imprimantei 3D, dezvoltarea unor deprinderi compensatorii
(tactile-auditive) de percepere a spaţiului din narațiune prin corelare cu
elemente din realitate sau modele la scară au fost atinse prin utilizarea unor
strategii didactice adaptate.
Elevii au
vizionat/audiat un fragment dintr-un material video (o animaţie) din basmul Prâslea cel voinic şi merele de aur şi
au răspuns la întrebările profesorului referitoare la dispoziţia sufletească a
eroului la plecarea de acasă şi au realizat comparaţia cu propria stare
sufletească, la părăsirea locurilor familiare. Elevii au analizat elementele
decorului şi formele de relief din textul vizionat/audiat. După lectura
fragmentului respectiv în format letric cu caracte mari sau Braille elevii au
comparat informaţiile cu cele din materialul vizual/auditiv.
Au analizat, în
urma lecturii, elementele decorului în fiecare dintre momentele basmului
prezentate. Profesorul a organizat datele comparative despre cele două tărâmuri
(casa părintească şi tărâmul celălalt) într-un tabel T.
Elevii s-au bazat pe
varianta termoformă a hărţii cu principalele repere ale acţiunii pentru a
elabora pe echipe un text (un început de basm) în care îşi imaginează plecarea
din locul cel mai familiar spre o lume necunoscută.
Textele scrise de elevi au
fost utilizate pentru a discuta corelaţiile dintre lumea reală şi cea imaginară.
Cele
mai captivante pentru elevi au fost: cercetarea tactilă a hărţii
în relief şi a obiectelor proiectate şi tipărite în 3D, diversitatea
materialelor suport şi a stimulilor utilizaţi, crearea unui scenariu pornind de
la textul basmului, toate acestea i-au implicat direct în descoperirea
cunoştinţelor şi le-au provocat creativitatea.
Scenariul “Spaţiu
şi timp în povestirea în ramă” a avut ca obiective: dezvoltarea conceptelor spaţiale de incluziune,
zoom in, zoom out, pornind de la
particularitățile povestirii în ramă; realizarea unor corelaţii între spaţiul ficţional şi
cel real cu ajutorul unor reprezentări 3D; dezvoltarea unor deprinderi
compensatorii (tactile) de percepere a spaţiului din narațiune prin corelare cu
elemente din realitate utilizând toolkit-ul sau modelele spaţiale/în relief. Metodele didactice utilizate în contextul organizării activităţii ca un
atelier de lucru, elevii fiind organizaţi în jurul mesei şi având toate
resursele la îndemână au contribuit la dezvoltarea gândirii spaţiale a
elevilor.
Elevii au menţionat cele mai interesante aspect ale
lecţiei desfăşurate: caracterul interdisciplinar
al conceptelor învăţate: zoom in şi out, aplicate în diferite situaţii şi la
diferite discipline: matematică, literatura, artă, joc, educaţie specială,
ştiinţele naturii, studierea tactilă a modelelor, machetelor intuitive ce
ilustrează conceptele şi facilitează transferul acestora spre literatura.
Expert în curriculum şi formare, Liliana Dana Lung