Implementarea  scenariilor în faza  A a proiectului Empowering Spatial Thinking of Students with Visual Impairment 2016-1-EL01-KA201-023731

Instituțiile organizatoare- Casa Corpului Didactic Cluj – CCDCluj, 

                                        Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj– Napoca 

Coordonatorul activității de implementare- Popescu Mihaela, Boca Alina

Observatorul implementării scenariilor - Herman Pompilia

Au fost implementate două scenarii didactice.

Titlul primului scenariu didactic implementat - Culoarea și percepția spațiului pictural

Profesorul care implementează scenariul- Bodea Elena-Daniela 

Obiective generale:

OG1. Stimularea creativităţii și a unui limbaj inedit de comunicare artistică prin cunoşterea unor tehnici plastice variate de exprimare artistică

OG2. Stimularea perceperii, înţelegerii spațiului plastic al unei picturi prin realizarea  unor colaje realizate cu materiale neconvenționale și texturi inedite

OG3. Adaptarea la un sistem inedit și variat de transpunere tactilă prin  utilizarea unor machete transpuse prin intermediul imprimantei 3D

Activităţile  creativ plastice nu au rolul de a creea un canon unic de reprezentare tactilă a unei picturi, ci importante sunt demersurile la care participă elevii cu deficienţe de vedere şi nevăzătorii.

Având toate aceste opțiuni de lucru, și posibilitatea ca lucarea să fie trecută prin foarte multe genuri de exprimare artistică desen în relief, transpunere la imprimantă 3D, transpunere tactilă cu texturi, fac ca fiecare demers să aibă existență singulară sau să se constituie ca o succesiune, în serie, a aceleiaşi lucrări. Seria ca și formă de lucru oferă posibilitatea unui alt ”privitor”(elev sau adult cu deficiențe viuzale) să exploreze pentru a ințelege mai ușor o intenție artistică. Bineînțeles ca mesajul artistic transmis poate fii altul decât intenția creatorului.

Metodele folosite au fost adecvate nivelului de înţelegere şi de activizare al elevilor, pentru studiul unei naturi  statice în tehnica desen și pictură care se regăsește în curriculum de studiu la nivel gimnaial pentru disciplina educație plastică.

Metodele au fost bine alese astfel încât conceptele urmărite : elementele de limbaj plastic, compoziția, raporturi și proporții, distanțe, texturi, plan apropiat, plan îndepărtat, tipuri și genuri artistice, tehnici plastice, să poată fi transmise şi înţelese pe toată durata de  implementare a scenariului.Metodele utilizate au permis accesibiliarea pentru nevăzători a perceperii și înțelegerii unei picturi prin intermediul unor transpuneri tactile.

Profesorul a realizat materialele didactice cu respectarea următoarelor rigori :

Identificarea unei lucrări plastice/pictură pentru transpunere, căutarea unor materiale de lucru: lut sau materiale neconvenționale, confecționarea machetelor ajutătoare, conceperea unui text descriptiv asupra lucrării propuse spre transpunere.  Machetele și desenele în relief ajutătoare trebuie să respecte căteva reguli cu privire la percepția cât mai eficientă a compoziției lucrării. Astfel acolo unde unele elemente se suprapun și se văd doar fragment de obiect ele trebuie redate în totalitate astfel încât să nu afecteze foarte tare structura compozițională a lucrării originale.Explorarea desenului în relief ce redă structura compozițională a lucrării se realizează și cu ajutorul ToolKit-ului. 

Culoarea a fost  transpusă tactil sub forma unor texturi, percepută însă afectiv, în urma percepției informațiilor descriptive audio asupra lucrării.

Astfel culoarea a fost  înlocuită cu materiale tactile așezate potrivit cunoscutelor legi compoziționale dar într-o formă cât mai expresivă, potrivit unor percepţii proprii, de a reda tactil o pictură.

Transpunerile tactile au scos pictura din bidimensionalitate în tridimensionalitate, iar materialele utilizate au fost  dintre cele mai neobişnuite: sfoară, materiale textile de texturi variate, seminţe, plastic, pastă, ipsos, aracet, ziare şi hârtii de texturi variate, lemn, lut, etc.

Activitatatea desfășurată în grupuri a permis ca la  nivel de clasă să se  realizeze mai multe transpuneri, variate ale aceleași lucrări.  

                                                           

                                     
                                         

                                        
                                          

                                      

Vizita la muzeu a generat discuții cu privire la:

 - abilităţile dobândite de către elevi de identificare şi recunoaştere a lucrărilor prezentate și identificarea în context istoric a lucrării studiate

-posibilitatea ca demersul lor din atelierul școlii să-și găsească locul în muzeu

Fiecare elev are posibilitatea de a-și concepe o descriere audio care să se constiutuie ghid de percepere și înțelegere a variantei de transpunere tactilă la care s-a ajuns. 

Toate lucrările realizate vor fi expuse în cadrul unei expoziţii realizate în sala de clasă. Cele mai bune lucrări vor fi prezentate în cadrul diferitelor evenimente desfăşurate la nivel de instituţie.

Cel de-al doilea scenariu didactic implementat - Modalități de percepere a fenomenelor meteorologice de către elevii cu deficiență de vedere

Profesorul care implementează scenariul- Morar Livia-Gina

Obiective generale:

OG1. Formarea  competențelor transversale prin studierea orientării spațiale, prin cunoașterea unor rute de deplasare

OG2. Explorarea  zonei ambientale a orașului, a efectelor poluării fonice prin folosirea tehnologiilor adaptate nevăzătorilor

OG3. Adaptarea la un sistem inedit și variat de transpunere tactilă prin  utilizarea unor machete transpuse prin intermediul imprimantei 3D

Metodele folosite au fost adecvate nivelului de înţelegere şi de activizare al elevilor, pentru dezvoltarea unei percepții personale asupra trăsăturilor climatice din oraș.Prin utilizarea acestor metode elevii si-au dezvoltat  inițiativa de-a lucra în echipă, de-a se documenta, de-a utiliza aparatura de cercetare,de-a respecta și proteja natura.

Cu ajutorul tipografiei Braille din cadrul liceului au fost  editate hărți tactile ale planului orașului Cluj-Napoca.

Cu ajutorul aplicației electronice Waze elevii s-au deplasat la locul de realizarea al experimentului didactic.

Elevii cu deficiență de vedere au fost  informați privind modul de orientare pe harta tactilă a planului localității, vor identifica principalele artere de circulație, mijloacele de transport folosite pentru a ajunge la  Facultatea de Geografie.

Cu ajutorul cercetătorului științific de la  Facultatea de Geografie, elevii au identificat amplasamentul aparatelor destinate studiului fenomenelor meteorologice, specificul vremii în oraș, precum și frecvența fenomenelor climatice de risc.

La indicațiile profesorului și a coordonatorului științific, elevii efectuează:

Ø  observații asupra strălucirii Soarelui: durată, intensitate;

Ø  observarea norilor: gradul de acoperire a cerului cu nori, culoarea acestora, altitudine la care se află;

Ø  observarea formelor de precipitaţii atmosferice;

Ø  stabilirea direcţiei, intensității și  a duratei vântului - cu ajutorul unei panglici legate de un stâlp.

În urma realizării experimentului elevii au  prezentat  următoarele concluzii:

 - vremea se studiază simplu, prin constatare directă asupra aspectelor referitoare la temperatura aerului, mișcările aerului, gradul de acoperire cu nori a boltei cerești, alte fenomene meteo.

- vremea se mai studiază pe baza observațiilor meteorologice și interpretarea  statistica a datelor. 

 

Greu accesibil a fost  înțelegerea modului de funcționare al instrumenteleor folosite în realizarea experimentului deoarece a fost  necesară o descriere amănunțită a instrumentelor utilizate în determinarea practică.

          prof. metodist , Pompilia Herman