Implementarea  scenariilor în faza  A a proiectului Empowering Spatial Thinking of Students with Visual Impairment 2016-1-EL01-KA201-023731

Instituțiile organizatoare- Casa Corpului Didactic Cluj – CCDCluj, 

                                        Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj– Napoca 

Coordonatorul activității de implementare- Popescu Mihaela, Boca Alina

Observatorul implementării scenariilor - Herman Pompilia

Au fost implementate două scenarii didactice.

Titlul primului scenariu didactic implementat - Culoarea și percepția spațiului pictural

Profesorul care implementează scenariul- Bodea Elena-Daniela 

Obiective generale:

OG1. Stimularea creativităţii și a unui limbaj inedit de comunicare artistică prin cunoşterea unor tehnici plastice variate de exprimare artistică

OG2. Stimularea perceperii, înţelegerii spațiului plastic al unei picturi prin realizarea  unor colaje realizate cu materiale neconvenționale și texturi inedite

OG3. Adaptarea la un sistem inedit și variat de transpunere tactilă prin  utilizarea unor machete transpuse prin intermediul imprimantei 3D

Activităţile  creativ plastice nu au rolul de a creea un canon unic de reprezentare tactilă a unei picturi, ci importante sunt demersurile la care participă elevii cu deficienţe de vedere şi nevăzătorii.

Având toate aceste opțiuni de lucru, și posibilitatea ca lucarea să fie trecută prin foarte multe genuri de exprimare artistică desen în relief, transpunere la imprimantă 3D, transpunere tactilă cu texturi, fac ca fiecare demers să aibă existență singulară sau să se constituie ca o succesiune, în serie, a aceleiaşi lucrări. Seria ca și formă de lucru oferă posibilitatea unui alt ”privitor”(elev sau adult cu deficiențe viuzale) să exploreze pentru a ințelege mai ușor o intenție artistică. Bineînțeles ca mesajul artistic transmis poate fii altul decât intenția creatorului.

Metodele folosite au fost adecvate nivelului de înţelegere şi de activizare al elevilor, pentru studiul unei naturi  statice în tehnica desen și pictură care se regăsește în curriculum de studiu la nivel gimnaial pentru disciplina educație plastică.

Metodele au fost bine alese astfel încât conceptele urmărite : elementele de limbaj plastic, compoziția, raporturi și proporții, distanțe, texturi, plan apropiat, plan îndepărtat, tipuri și genuri artistice, tehnici plastice, să poată fi transmise şi înţelese pe toată durata de  implementare a scenariului.Metodele utilizate au permis accesibiliarea pentru nevăzători a perceperii și înțelegerii unei picturi prin intermediul unor transpuneri tactile.

Profesorul a realizat materialele didactice cu respectarea următoarelor rigori :

Identificarea unei lucrări plastice/pictură pentru transpunere, căutarea unor materiale de lucru: lut sau materiale neconvenționale, confecționarea machetelor ajutătoare, conceperea unui text descriptiv asupra lucrării propuse spre transpunere.  Machetele și desenele în relief ajutătoare trebuie să respecte căteva reguli cu privire la percepția cât mai eficientă a compoziției lucrării. Astfel acolo unde unele elemente se suprapun și se văd doar fragment de obiect ele trebuie redate în totalitate astfel încât să nu afecteze foarte tare structura compozițională a lucrării originale.Explorarea desenului în relief ce redă structura compozițională a lucrării se realizează și cu ajutorul ToolKit-ului. 

Culoarea a fost  transpusă tactil sub forma unor texturi, percepută însă afectiv, în urma percepției informațiilor descriptive audio asupra lucrării.

Astfel culoarea a fost  înlocuită cu materiale tactile așezate potrivit cunoscutelor legi compoziționale dar într-o formă cât mai expresivă, potrivit unor percepţii proprii, de a reda tactil o pictură.

Transpunerile tactile au scos pictura din bidimensionalitate în tridimensionalitate, iar materialele utilizate au fost  dintre cele mai neobişnuite: sfoară, materiale textile de texturi variate, seminţe, plastic, pastă, ipsos, aracet, ziare şi hârtii de texturi variate, lemn, lut, etc.

Activitatatea desfășurată în grupuri a permis ca la  nivel de clasă să se  realizeze mai multe transpuneri, variate ale aceleași lucrări.  

                                                           

                                     
                                         

                                        
                                          

                                      

Vizita la muzeu a generat discuții cu privire la:

 - abilităţile dobândite de către elevi de identificare şi recunoaştere a lucrărilor prezentate și identificarea în context istoric a lucrării studiate

-posibilitatea ca demersul lor din atelierul școlii să-și găsească locul în muzeu

Fiecare elev are posibilitatea de a-și concepe o descriere audio care să se constiutuie ghid de percepere și înțelegere a variantei de transpunere tactilă la care s-a ajuns. 

Toate lucrările realizate vor fi expuse în cadrul unei expoziţii realizate în sala de clasă. Cele mai bune lucrări vor fi prezentate în cadrul diferitelor evenimente desfăşurate la nivel de instituţie.

Cel de-al doilea scenariu didactic implementat - Modalități de percepere a fenomenelor meteorologice de către elevii cu deficiență de vedere

Profesorul care implementează scenariul- Morar Livia-Gina

Obiective generale:

OG1. Formarea  competențelor transversale prin studierea orientării spațiale, prin cunoașterea unor rute de deplasare

OG2. Explorarea  zonei ambientale a orașului, a efectelor poluării fonice prin folosirea tehnologiilor adaptate nevăzătorilor

OG3. Adaptarea la un sistem inedit și variat de transpunere tactilă prin  utilizarea unor machete transpuse prin intermediul imprimantei 3D

Metodele folosite au fost adecvate nivelului de înţelegere şi de activizare al elevilor, pentru dezvoltarea unei percepții personale asupra trăsăturilor climatice din oraș.Prin utilizarea acestor metode elevii si-au dezvoltat  inițiativa de-a lucra în echipă, de-a se documenta, de-a utiliza aparatura de cercetare,de-a respecta și proteja natura.

Cu ajutorul tipografiei Braille din cadrul liceului au fost  editate hărți tactile ale planului orașului Cluj-Napoca.

Cu ajutorul aplicației electronice Waze elevii s-au deplasat la locul de realizarea al experimentului didactic.

Elevii cu deficiență de vedere au fost  informați privind modul de orientare pe harta tactilă a planului localității, vor identifica principalele artere de circulație, mijloacele de transport folosite pentru a ajunge la  Facultatea de Geografie.

Cu ajutorul cercetătorului științific de la  Facultatea de Geografie, elevii au identificat amplasamentul aparatelor destinate studiului fenomenelor meteorologice, specificul vremii în oraș, precum și frecvența fenomenelor climatice de risc.

La indicațiile profesorului și a coordonatorului științific, elevii efectuează:

Ø  observații asupra strălucirii Soarelui: durată, intensitate;

Ø  observarea norilor: gradul de acoperire a cerului cu nori, culoarea acestora, altitudine la care se află;

Ø  observarea formelor de precipitaţii atmosferice;

Ø  stabilirea direcţiei, intensității și  a duratei vântului - cu ajutorul unei panglici legate de un stâlp.

În urma realizării experimentului elevii au  prezentat  următoarele concluzii:

 - vremea se studiază simplu, prin constatare directă asupra aspectelor referitoare la temperatura aerului, mișcările aerului, gradul de acoperire cu nori a boltei cerești, alte fenomene meteo.

- vremea se mai studiază pe baza observațiilor meteorologice și interpretarea  statistica a datelor. 

 

Greu accesibil a fost  înțelegerea modului de funcționare al instrumenteleor folosite în realizarea experimentului deoarece a fost  necesară o descriere amănunțită a instrumentelor utilizate în determinarea practică.

          prof. metodist , Pompilia Herman

Fascinația drumului- repere spațiale în universul basmului şi Spaţiu şi timp în povestirea în ramă.

Scenarii didactice inovative implementate în cadrul proiectului VISTE - Empowering Spatial Thinking of Students with Visual Impairment, 2016-1-EL01-KA201-023731

În luna aprilie a anului 2018 la Liceul Special pentru Deficienţi de Vedere din Cluj-Napoca au fost implementate scenariile didactice inovative: “Fascinaţia drumului – repere spaţiale în universul basmului” şi “Spaţiu şi timp în povestirea în ramă”, avându-i ca autori  pe domnii profesori Teofil Pintile şi Lucian Şchiopu, cu consilierea şi suportul partenerilor, Casa Corpului Didactic Cluj şi în prezenţa observatorului, Liliana Dana Lung, expert în cadrul proiectului. Beneficiarii au fost două colective de elevi de gimnaziu.

Obiectivele scenariului “Fascinaţia drumului- repere spaţiale în universul basmului”: identificarea unor particularități ale basmului (motive, probe, invarianți) prin intermediul  unui material video și al lecturii unui fragment,  realizarea unor corelaţii între spaţiul ficţional şi cel real, prin explorarea unor modele elaborate cu ajutorul imprimantei 3D, dezvoltarea unor deprinderi compensatorii (tactile-auditive) de percepere a spaţiului din narațiune prin corelare cu elemente din realitate sau modele la scară au fost atinse prin utilizarea unor strategii didactice adaptate.

Elevii au vizionat/audiat un fragment dintr-un material video (o animaţie) din basmul Prâslea cel voinic şi merele de aur şi au răspuns la întrebările profesorului referitoare la dispoziţia sufletească a eroului la plecarea de acasă şi au realizat comparaţia cu propria stare sufletească, la părăsirea locurilor familiare. Elevii au analizat elementele decorului şi formele de relief din textul vizionat/audiat. După lectura fragmentului respectiv în format letric cu caracte mari sau Braille elevii au comparat informaţiile cu cele din materialul vizual/auditiv. 

Au analizat, în urma lecturii, elementele decorului în fiecare dintre momentele basmului prezentate. Profesorul a organizat datele comparative despre cele două tărâmuri (casa părintească şi tărâmul celălalt) într-un tabel T. 

Elevii s-au bazat pe varianta termoformă a hărţii cu principalele repere ale acţiunii pentru a elabora pe echipe un text (un început de basm) în care îşi imaginează plecarea din locul cel mai familiar spre o lume necunoscută. 

Textele scrise de elevi au fost utilizate pentru a discuta corelaţiile dintre lumea reală şi cea imaginară.

Cele mai captivante pentru elevi au fost: cercetarea tactilă a hărţii în relief şi a obiectelor proiectate şi tipărite în 3D, diversitatea materialelor suport şi a stimulilor utilizaţi, crearea unui scenariu pornind de la textul basmului, toate acestea i-au implicat direct în descoperirea cunoştinţelor şi le-au provocat creativitatea.

Scenariul  “Spaţiu şi timp în povestirea în ramă” a avut ca obiective: dezvoltarea conceptelor spaţiale de incluziune, zoom in, zoom out,  pornind de la particularitățile povestirii în ramă; realizarea unor corelaţii între spaţiul ficţional şi cel real cu ajutorul unor reprezentări 3D; dezvoltarea unor deprinderi compensatorii (tactile) de percepere a spaţiului din narațiune prin corelare cu elemente din realitate utilizând toolkit-ul sau modelele spaţiale/în relief. Metodele didactice utilizate în contextul organizării activităţii ca un atelier de lucru, elevii fiind organizaţi în jurul mesei şi având toate resursele la îndemână au contribuit la dezvoltarea gândirii spaţiale a elevilor. 

      Participanţii au utilizat materialul intuitiv pus la dispoziţie de către profesor pentru a înţelege conceptele spaţiale: fişă de documentare -fragment din povestirea Florin scrie un roman de Mircea Cărtărescu adaptată elevilor cu dizabilităţi de vedere, tablou în 3 dimensiuni (model), tablou pictat în atelierele şcolii, păpuşi Matrioşka, cuburi cu diferite dimensiuni, material video explicat “Earth and Moon” de pe youtube, simboluri 3D reprezentând elemente întâlnite în povestire, schema în relief a conceptului de povestire în povestire, Făcând analogie cu conceptele întâlnit la matematică, TIC, arte elevii le-au transpus în literature, desfăşurat activităţi de învăţare activizante. De asemenea, aceştia au fost încântaţi şi entuziaşti să se considere personajele povestirii “Florin scrie un roman”, au cuprins povestirea din textul studiat în altă povestire, adăugându-i alte “rame”.

Elevii au menţionat cele mai interesante aspect ale lecţiei desfăşurate: caracterul interdisciplinar al conceptelor învăţate: zoom in şi out, aplicate în diferite situaţii şi la diferite discipline: matematică, literatura, artă, joc, educaţie specială, ştiinţele naturii, studierea tactilă a modelelor, machetelor intuitive ce ilustrează conceptele şi facilitează transferul acestora spre literatura.

  

Expert în curriculum şi formare, Liliana Dana Lung

Simpozionul PREUNIVERSITARIA, ediţia a XXX-a, 17 mai 2018

Simpozionul Preuniversitaria promovează inovaţia şi creativitatea în activitatea didactică şi schimbul de bune practici.

Anul acesta am marcat două evenimente în cadrul Simpozionului - ediţia a XXX-a,  ediţie aniversară a Simpozionului şi Centenarul Marii Uniri.

Ne-au onorat cu prezenţa distinşi oaspeţi, reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale, conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj şi personalităţi din mediul academic.

În plenul simpozionului între invitaţii marcanţi la cuvânt s-au numărat :

•  Prof. IONEL FLORIAN LIXANDRU, Secretar de stat la Ministerul Educației Naționale 

·         Prof. univ. dr. IOAN BOLOVAN, Prorectorul Universității Babeș-Bolyai, Cluj- Napoca: 1 Decembrie 1918 – punct final sau un nou început ? 

• Conf. univ. dr. IOAN CÂRJA, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj- Napoca, Facultatea de istorie și filosofie: Memoria imaginilor. Românii  ardeleni în Marele Război 

• Inspector școlar general VALENTIN CLAUDIU CUIBUS,  Inspectoratul Școlar Județean Cluj: Rolul școlii în promovarea valorilor naționale

• Pr. dr. PAUL BOGDAN IVANOV, consilier cultural al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului – O Românie în căutarea idealurilor pierdute ale Marii Uniri

• Expert en coopération éducative VINCENT HENRY, Institutul Cultural Francez

Ediţia aniversară a simpozionului a fost marcată printr-un moment de omagiere a foştilor şi actualilor angajaţi ai Casei Corpului Didactic Cluj şi oferirea de plachete aniversare.

Momentul  cultural oferit de elevii Liceului  Teoretic ,,Mihai Eminescu“, Cluj-Napoca a încheiat lucrările în plen ale simpozionului.

Anul acesta pe lângă secţiunea dedicată - Creativitate și inovație în educație - simpozionul a propus două secţiuni care să marcheze Centenarul Marii Uniri - Patriotismul și valorile poporului român promovate prin proiecte educaționale – exemple de bună practică şi Dascăli de prestigiu din învățământul clujean.

În paralel cu cele trei secţiuni s-a desfăşurat Masa rotundă cu foștii și actualii angajați ai Casei Corpului Didactic Cluj  -   Construim împreună succesul!     

                

Ediţia aniversară a Simpozionului Preuniversitaria, desfăşurată la Liceul Teoretic "Mihai Eminescu ",Cluj-  Napoca a reunit un număr de peste 140 de cadre didactice din învăţământul preuniversitar,  din judeţele Cluj, Bistriţa –Năsăud şi Alba.

Coordonator eveniment,

prof. metodist Pompilia Herman